Termopane în cetăți medievale: Cum distrugem patrimoniul românesc

România: țara unde cetățile medievale primesc geamuri termopan, iar clădirile istorice zac în paragină. Află cum ne batem joc de patrimoniu cu stil!

Descarcă GRATUIT cartea „HAI SĂ FIM OAMENI - mic ghid de regăsire” de AICI | Ne poți urmări și pe: TikTok, Facebook, Instagram și poți da subscribe acestui canal de Youtube. Mulțumim! Iar dacă ai un secret de oriunde din țara asta, un loc special, un om sau o poveste, trimite-ni-le pe secreteleromaniei@gmail.com și, dacă sunt tari de tot, le publicăm!

Ce poate fi mai românesc decât imaginea de mai jos?

Vă zicem noi: mai multă batjocură la adresa istoriei în toată țara!

Dar până intrăm în subiect…

Vă mulțumim tutror celor care ne-ați ajutat să creștem frumos, într-un timp atât de scurt! E semn că munca noastră e apreciată, iar asta e cea mai mare bucurie! Mulțumiri speciale celor 5 abonați care au ales să ne susțină financiar! Ne vom exprima recunoștința față de ei prin conținut special doar pentru ei, ne gândim ce „cadou” să le facem. Așa că, dacă vrei și tu conținut destinat exclusiv abonaților plătitori, știi ce trebuie să faci!

România, țara unde termopanul intră în istorie

Cluj-Napoca. Zidul cetății medievale. Unul dintre puținele rămase în picioare. Așa că, dacă tot a rezistat sute de ani, a primit o actualizare de hard: două geamuri termopan montate direct în zid! Da, ai citit bine. Când Europa reface digital modele 3D din fragmente de piatră, noi facem renovări de cămin cultural în inima Evului Mediu.

Dar stai, nu da încă ochii peste cap! Ăsta nu e un accident izolat, e o alegorie. E o fotografie de grup cu întreaga Românie: țara unde istoria nu e conservată, ci „amenajată”.

Restaurări vs. Renovări – Diferența pe care România n-o face

În alte țări, istoria se restaurează. La noi, se „renovează”. Cu BCA, polistiren și tâmplărie albă din profil Rehau.

Deva, Feldioara, Rupea, Bistrița – Cetăți cu upgrade de PVC

Ai fost la Cetatea Devei? Arată bine, până constați că n-a scăpat de flagelul termopanului.

Poate le-au pus ca să nu mai „tragă curentul”.

Feldioara și Rupea, alte două cetăți reabilitate cu bani mulți, și-au luat și ele doza de „upgrade”: termopane și căi de acces moderne, să fie frumos, să placă la tot omul de azi! Dă-i dracului pe ăia din trecut, care au ridicat construcții ce au rezistat până acum! Dacă românul nu vede termopan, înseamnă că nu s-a făcut treabă de „calitate”

La Bistrița, în 2023, un om de afaceri a decupat zidul cetății medievale, ca să monteze o ușă faină de termopan pentru un restaurant.

Foto via

Ce, nu arată frumos? Suntem noi răi!

Patrimoniul abandonat – Când nu distrugem, lăsăm să moară

Dacă nu-l strici cu mâna ta, îl lași în paragină. Simplu.

Cazinoul din Constanța, Băile Herculane, conace, biserici

Cazinoul din Constanța – simbolul orașului, palat Art Nouveau pe malul mării, ce-ți poți dori mai mult? Ei, se pare că paragina și-a dorit mai mult victoria, că superbitatea asta a fost, timp 30 de ani, doar un decor pentru clipuri „vintage” cu miri și reportaje cu oftat.

Foto via

Doar anul ăsta urmează să se încheie lucrările de reabilitare, după ce au durat cam cât durează orice lucrare în România: între mult și eternitate. Dar n-aș paria că chiar se va deschide anu’ ăsta!

Băile Herculane, cea mai veche stațiune balneoclimaterică din România, pe care împăratul Franz Joseph a numit-o „cea mai frumoasă stațiune de pe continent”, e acum o combinație între Apocalipsă și stil Belle Époque.

Foto via
Conacul Marghiloman din Hagiești, județul Ialomița? A fost. Acum e o ruină pentru poze de Instagram.

Foto via

Biserici vechi de 700 de ani se prăbușesc noaptea, singure, în liniște. La Rotbav, în județul Brașov, turnul bisericii a căzut pur și simplu într-o noapte. 700 de ani în picioare. L-a doborât nepăsarea.

Foto via

Cetăți dacice, biserici unice, castre romane, lăsate pradă nepăsării

Cetățile dacice – patrimoniu UNESCO – sunt în stare de degradare avansată. Ziduri care crapă, semnalizare lipsă, acces greoi sau inexistent. A fost o vreme când autoritățile se contraziceau la TV pe cine NU e responsabil cu întreținerea! Vă dați seama ce nivel stelar de incompetență am atins?
Bisericile de cretă de la Murfatlar, prima dovadă a creștinismului în România, sunt închise de 60 de ani. Da, ai citit bine. 60 de ani. Protejate atât bine, că nici turiștii nu mai au voie să le vadă!

Foto via

Castrul roman de la Drobeta?

Foto via

Zici că e parcarea unui ansamblu rezidențial!
Conace boierești în toată Moldova și Muntenia – decoruri perfecte pentru filme apocaliptice, dacă n-ar fi reale.

Foto via

Am putea face trasee turistice ca-n Toscana. Dar ce rost are, când avem pensii speciale?

Bani europeni, rezultate catastrofale

Capidava – 16 milioane de euro, fier-beton și cărămizi „moderne”

La Capidava, cetatea romană de pe malul Dunării, au intrat 16 milioane de euro. Cu ce s-a ales, după controverse, dosare penale, pierderea banilor europeni şi ani irosiți, în care nu s-a întâmplat nimic pe şantier.? Cu fier-beton din ăla de calitate, cum se făcea și acum 2000 de ani, când a fost ridicată cetatea, și cu cărămizi de bucătărie „modernă”.

Foto via

UNESCO a zis „pas”, că n-a recunoscut nimic din ce mai era pe acolo.

Mormântul pictat Hypogeu, Edificiul Roman cu Mozaic – restaurări întârziate

În Constanța, după 37 de ani în care a dospit în ignoranță, mormântul pictat Hypogeu, unic în România, a intrat doar luna asta în circuitul turistic. Le-a luat „doar” 37 de ani să-l restaureze!!!

Tot în Constanța, lucrările de restaurare ale Edificiului Roman cu Mozaic au durat 5 ani, iar în 2024 au fost gata doar în proporție de 50%.

Foto via

Ce atâta grabă?

De la ignoranță la hoție – Patrimoniul ca oportunitate ratată

Multe clădiri au fost retrocedate sau vândute unor privați care le lasă să moară intenționat. Se degradează „natural”, până cad, iar terenul e numai bun pentru „dezvoltare”.

Băile Herculane au fost „privatizate” pe șmecherie, ajunse în procese, DIICOT, și de 20 de ani nu se poate mișca nicio piatră acolo.

Foto via
Moara lui Assan din București? Se vorbește despre „proiecte de regenerare urbană” pe locul ei. În traducere românească: blocuri.

Foto via
Castelul Banffy de la Bonțida a fost salvat abia când i s-a făcut milă societății civile. Și noroc că s-au gândit unii să facă un festival acolo! Restul? Bonțida e excepția. Nu regula.

Foto via

Ce ar însemna, de fapt, să valorizăm patrimoniul?

România are unul dintre cele mai bogate patrimonii din Europa. Avem cetăți, castele, situri romane, ruine dacice, conace, biserici fortificate, cazinouri, băi imperiale. Ce n-avem? Minimul bun-simț să le conservăm. Sau dorința să le valorificăm.

În loc de strategii culturale, avem termopane.
În loc de ghid turistic, avem un vecin care știe că „aici a fost, cândva, ceva”.
În loc să ne mândrim cu ce am moștenit, retrocedăm pe șustă, lăsăm să se degradeze, demolăm și construim un mall pe teren.

Nu-i o întâmplare. E sistematic.
Nu-i neputință. E nepăsare cu acte.
Și, mai ales, nu-i lipsă de bani. E lipsă de rușine.

Patrimoniul nostru nu e doar istorie. E și potențial economic, e turism, e educație, e branding național. Dar cum să faci branding cu o țară care-și lasă castelul în ruină și-i pune plasă verde, ca să nu se vadă?

Alții vând povești. Noi ne batem joc de poveștile reale. Alții conservă și monetizează fiecare pietricică. Noi montăm termopane și ne întrebăm de ce nu avem turiști mai mulți.

România nu duce lipsă de trecut. România duce lipsă de oameni care să-l înțeleagă. Să-l respecte. Să-l transforme în viitor.

Și până nu ne trezim, rămâne valabil proverbul: „Unde e istorie, e și oportunitate!” Dar, în România, istoria se închide cu un geam termopan.

Poate nu putem salva tot, dar putem începe prin a nu mai strica nimic!